lectura de 4 minute
Adaugarea laptelui in ceai poate bloca efectele sale benefice, explicand, eventual, de ce bautorii de ceai verde par mai bine protejati decat consumatorii de ceai negru.
Endoteliul nostru, captuseala interioara a vaselor de sange care controleaza functia fiecarei artere din corpul nostru, pare sa joace un rol critic intr-o varietate de afectiuni umane, incluzand boala vasculara periferica, accident vascular cerebral, boli cardiace, diabet, insuficienta renala, cancer si cheaguri de sange.
Din pacate, celulele endoteliale traiesc doar aproximativ 30 de ani, iar inlocuitorii lor nu par sa functioneze la fel de bine, asa ca barbatii si femeile care se apropie de varstele de 40 si 50 de ani prezinta o scadere progresiva a functiei endoteliale.
La varsta de 50 sau 60 de ani, nu mai putem sa acceptam factorului de risc pe care am putut sa-l toleram ca adolescenti, datorita acestui declin progresiv al functiei endoteliale. Dar asta am crezut pana acum. Continuarea pare sa fie interesanta.
Exista date in crestere pentru a sugera ca varsta nu este un factor de risc imuabil. Intr-un studiu al populatiei chineze, de exemplu, nu s-a vazut declinul progresiv. Chinezii mai in varsta in jur de 60 de ani aveau functia arteriala a tinerilor de 20 de ani. Aceste date sugereaza ca disfunctia endoteliala progresiva nu este o consecinta inevitabila a imbatranirii, dar ar putea fi legata de expunerea prelungita la factorii de mediu mai raspanditi in tarile occidentale decat China.
ce ar putea fi?
Ei bine, dietele traditionale chineze includ ceaiul verde, pentru care s-a demonstrat ca are un efect benefic asupra functiei endoteliale in decurs de 30 de minute de la consum si dureaza aproximativ doua ore. Nu era despre cafeina, care singura nu are efect. Ei banuiesc ca sunt fitonutrientii flavonoizi din frunzele de ceai.
Ceaiul negru pare sa functioneze la fel de bine ca si ceaiul verde, dar atunci de ce este asociat ceaiul verde cu riscuri mai mici de boli ale inimii, pe cand ceaiul negru nu? Ba chiar, in doua studii britanice consumul de ceai negru a fost asociat cu un risc crescut de boala coronariana. Poate pentru ca britanicii isi beau ceaiul cu lapte, in timp ce ceaiul verde este de obicei baut fara. Insa, daca ar exista o tara in care se bea ceai negru, dar fara lapte? Ei bine, aceasta exista si se numeste Olanda, iar in aceste studii, ceaiul negru a fost asociat cu aceeasi scadere a riscului ca si studiile privind ceaiul verde. Deci, se poate ca totusi laptele sa fie vinovatul?
dar chiar nu poti sa stii, pana nu testezi…
Cercetatorii au descoperit ca adaugarea de lapte la ceaiul negru previne complet activitatea biologica a ceaiului in ceea ce priveste imbunatatirea functiei endoteliale. Si asa au putut explica ca, oxidul este de fapt cazeina, proteina din lapte – desi (atentie!) recent s-a constatat ca pana si proteinele din laptele de soia au acelasi efect, de blocare a nutrientilor din ceai.
Societatea Europeana de Cardiologie a emis un comunicat de presa cu privire la studiul care arata ca efectul protector al ceaiului a fost complet eliminat prin adaugarea de lapte si a sugerat consumatorilor ca ar trebui sa ia in considerare renuntarea la acest aliment, laptele.
Bautorii de lapte nu au fost incantati, asa ca au transmis un comunicat care spune: “atata timp cat rezultatele raportate nu sunt confirmate intr-un numar echitabil de oameni care isi beau ceaiul in afara laboratorului, vom continua sa adaugam lapte in ceaiul nostru”.
Cercetatorii au raspuns, spunand ca studiul lor nu a fost suficient de mare. Au avut 16 persoane, iar rezultatele au fost foarte semnificative. La cele 16 persoane, adaugarea de lapte in ceai nu numai ca a redus, dar a anulat complet efectele ceaiului.
Iar ratiunea de a bea ceai intr-un laborator era pentru ca faceau un experiment. Unde ar fi trebuit sa duca echipamentul de laborator? La Starbucks?
In calitate de doctori bautori de ceai cu lapte, acestia au afirmat: “asa cum nu am prescrie un medicament nou pentru pacienti, daca acesta ar fi testat doar intr-un mic studiu, abstinenta la lapte nu ar trebui sa fie recomandata consumatorilor de ceai”.
Ciudat, nu? Aparent, medicii prescriu medicamente fara dovezi coplesitoare, mai ales ca medicamentele pot ucide, astfel incat beneficiile sa depaseasca riscurile. Dar care este dezavantajul unei mici abstinente la lapte?
ce putem spune insa despre lapte?
Rolul acestui aliment in mortalitatea prematura poate fi considerat confirmat. Toate alimentele de origine animala contin hormoni sexuali steroizi cum ar fi estrogenul, dar vacile de lapte “imbunatatite” genetic sunt mulse in timpul gestatiei, cand hormonii lor reproducatori au un nivel destul de ridicat.
Acesti hormoni care se regasesc in mod natural in laptele de vaca organic ar putea juca un anumit rol in diferitele asocieri descoperite intre lapte si alte produse lactate pe de o parte, si anumite afectiuni legate de hormoni, inclusiv acneea, potentialul reproducator masculin diminuat si pubertatea prematura.
Continutul hormonal al laptelui ar putea explica de ce incidenta nasterilor de gemeni este de cinci ori mai mare in randul femeilor care beau lapte. In ceea ce priveste cancerul, cel mai mare motiv de ingrijorare raman hormonii de crestere.
“Mama Natura” a conceput laptele de vaca pentru ca viteii sa poata creste in greutate cu cateva zeci de kilograme in doar cateva luni. In consecinta, o expunere de-o viata la acesti factori de crestere din lapte ar putea explica asocierile descoperite intre consumul de diferite produse lactate si cancerul.
Primele motive de ingrijorare legate de lapte si de produsele lactate au aparut in urma colectarii de date de la populatie, cum ar fi cresterea de 25 de ori a incidentei cancerului la prostata in Japonia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
O meta-analiza realizata in 2015 a relevat ca, consumul unor cantitati mari de produse lactate – lapte, lapte degresat si branzeturi – amplifica riscul total de cancer la prostata.
Probabil ca te intrebi insa ce s-ar intampla cu oasele tale daca nu ai mai bea lapte. Nu previne laptele osteoporoza? Cercetarile au aratat ca acest “beneficiu” atat de popularizat nu reprezinta decat un alt truc nesustinut de realitate al campaniilor de marketing.
Un set recent de studii care au urmarit peste o suta de mii de persoane timp de doua decenii a sugerat chiar ca laptele ar putea creste incidenta fracturilor osoase (inclusiv sold). Pe langa un numar semnificativ mai mare de fracturi de oase si sold, cercetatorii au descoperit o incidenta mai inalta a mortalitatii premature, a bolii cardiovasculare si a cancerului, asociata cu fiecare pahar suplimentar de lapte baut de femei. Barbatii mari consumatori de lapte au avut si ei o incidenta superioara a mortalitatii, dar nu si a fracturilor.
In asamblu, studiul a aratat o incidenta superioara a mortalitatii (atat la barbati cat si la femei) si a fracturilor (numai la femei), direct proportionala cu cantitatea de lapte bauta. In privinta altor produse (cum ar fi iaurtul, sana, laptele batut, chefirul) el a revelat insa un trend inversat, fapt care pare sa confirme teoria galactozei, caci bacteriile din aceste alimente fermentate neutralizeaza o buna parte din lactoza.
Referinte
• P Rajendran, T Rengarajan, J Thangavel, Y Nishigaki, D Sakthisekaran, G Sethi, I Nishigaki. The vascular endothelium and human diseases. Int J Biol Sci. 2013 Nov 9;9(10):1057-69.
• K S Woo, J A McCrohon, P Chook, M R Adams, J T Robinson, R J McCredie, C W Lam, J Z Feng, D S Celermajer. Chinese adults are less susceptible than whites to age-related endothelial dysfunction. J Am Coll Cardiol. 1997 Jul;30(1):113-8.
• E von Elm, G Antes. Tea without milk: lifestyle advice based on a small lab study. Eur Heart J. 2007 Jun;28(11):1398; author reply 1398-9.
• N Alexopoulos, C Vlachopoulos, K Aznaouridis, K Baou, C Vasiliadou, P Pietri, P Xaplanteris, E Stefanadi, C Stefanadis. The acute effect of green tea consumption on endothelial function in healthy individuals. Eur J Cardiovasc Prev Rehabil. 2008 Jun;15(3):300-5.
• S Antpolis. Milk eliminates cardiovascular health benefits of tea.
• N Jochmann, M Lorenz, A von Krosigk, P Martus, V Böhm, G Baumann, K Stangl, V Stangl. The efficacy of black tea in ameliorating endothelial function is equivalent to that of green tea. Br J Nutr. 2008 Apr;99(4):863-8.
• Z M Wang, B Zhou, Y S Wang, Q Y Gong, Q M Wang, J J Yan, W Gao, L S Wang. Black and green tea consumption and the risk of coronary artery disease: a meta-analysis. Am J Clin Nutr. 2011 Mar;93(3):506-15.
• S Egert, J Tereszczuk, S Wein, M J Müller, J Frank, G Rimbach, S Wolffram. Simultaneous ingestion of dietary proteins reduces the bioavailability of galloylated catechins from green tea in humans. Eur J Nutr. 2013 Feb;52(1):281-8.
• M Lorenz, N Jochmann, A von Krosigk, P Martus, G Baumann, K Stangl, V Stangl. Addition of milk prevents vascular protective effects of tea. Eur Heart J. 2007 Jan;28(2):219-23.
• R A Vogel. Brachial artery ultrasound: a noninvasive tool in the assessment of triglyceride-rich lipoproteins. Clin Cardiol. 1999 Jun;22(6 Suppl):II34-9.
• V R Prabhakar, N Venkatesan. Milk casein and its benefits on cardiovascular risk. Eur Heart J. 2007 Jun;28(11):1397; author reply 1397-8.
• V Matkovic, P K Goel, N E Badenshop-Stevens, J D Landoll, B Li, J Z Ilich, M Skugor, L A Nagode, S L Mobley, E J Ha, T N Hangartner, A Clairmont. Calcium supplementation and bone mineral density in females from childhood to young adulthood: a randomized controlled trial. Am J Clin Nutr. 2005 Jan;81(1):175-88.
• H A Bischoff-Ferrari, B Dawson-Hughes, J A Baron, J A Kanis, E J Orav, H B Staehelin, D P Kiel, P Burckhardt, J Henschkowski, D Spiegleman, R Li, J B Wong, D Feskanich, W C Willett. Milk intake and risk of hip fracture in men and women: a meta-analysis of prospective cohort studies.
• D Feskanich, H A Bischoff-Ferrari, A L Frazier, W C Willet. Milk consumption during teenage years and risk of hip fractures in older adults. JAMA Pediatr. 2014 Jan;168(1):54-60.
• D Feskanich, W C Willett. Early-Life Milk and Late-Life Fracture Reply. JAMA Pediatr. 2014;168(7):683-684.
• K Michaelsson, A Wolk, S Langenskiold, S Basu, Warensjo Lemming, H Melhus, L Byberg. Milk intake and risk of mortality and fractures in women and men: cohort studies. BMJ. 2014 Oct 28;349:g6015.
• L A Batey, C K Welt, F Rohr, A Wessel, V Anastasoaie, H A Feldman, C Y Guo, E Rubio-Gozalbo, G Berry, C M Gordon. Skeletal health in adult patients with classic galactosemia. Osteoporos Int. 2013 Feb;24(2):501-9.
• CM Schooling. Milk and mortality. BMJ 2014; 349.
• Phillip A. Study: Milk may not be very good for bones or the body. The Washington Post. October 31, 2014.Sursa: Nutritionfacts.org – Michael Greger M.D. FACLM, Founder
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informarii dumneavoastra personale. Scopul acestui blog este sa furnizeze informatii utile de ordin general in legatura cu subiectul tratat. Esensis.ro nu iti propune sub nicio forma sa substituie sfatul medicului sau al altor profesionisti medicali, dat în functie de afectiunile de care sufera cititorul, de simptomele sau grijile sale. Daca cititorul are nevoie de asistenta medicala personala, legata de sanatate, de dieta, de exercitiile fizice sau de alta natura, el ar trebui sa consulte un medic competent si/sau alti profesionisti medicali calificati. Autorul nu îsi asuma nicio responsabilitate pentru efectele negative pe care le poate resimti cititorul ca rezultat direct ori indirect al aplicarii sugestiilor din acest site sau al aplicarii programelor recomandate aici.