lectura de 4 minute
Zaharul poate neutraliza anumite beneficii ale bauturilor, in timp ce unii indulcitori artificiali precum aspartamul sau zaharina pot chiar inrautatii starea de sanatate.
In aceste conditii apare intrebarea: exista indulcitori care sunt sanatosi?
Singurii indulcitorii din categoria sanatosi par sa fie melasa neagra si zaharul de curmale. Alti indulcitori naturali, cum ar fi mierea, zaharul din trestie mai putin procesat si siropurile de artar, de agave si de orez brun, nu au o valoare nutritionala foarte mare.
Zaharul din curmale este un aliment integral, nefiind altceva decat curmale uscate si macinate pana la stadiul de pulbere. Alti indulcitori integrali sunt pasta de curmale si cea de prune, care pot fi preparate inclusiv in casa. Aceste optiuni sunt excelente pentru alimentele coapte, dar in ceea ce priveste bauturile, melasa are un gust prea puternic, iar indulcitorii din alimente integrale nu se dizolva in totalitate.
Ce putem spune insa despre stevia (Stevia rebaudiana)? Prin anii ’90, un grup de cercetatori japonezi au descoperit ca steviozidele (ingredientul activ din stevia) sunt inofensive, dar in intestinele sobolanilor ele sunt transformate de catre bacterii intr-o substanta toxica numita steviol, care poate cauza in vitro mutatii si deteriorari masive ADN-ului.
Din pacate s-a dovedit ca aceasta activitate bacteriana se regaseste inclusiv in intestinele oamenilor. Ce-i drept, otrava depinde de dozaj. Potrivit OMS, cantitatea sigura este de 4 mg de stevia per kilogram corporal.
Alcoolurile dulci sorbitol si xilitol sunt inofensive in sine, dar sunt absorbite de organismul uman, asa ca ajung in colon, unde pot atrage fluide, cauzand diaree. De aceea, ele nu sunt folosite in produsele comerciale decat in cantitati foarte mici, cum ar fi bomboanele si guma de mestecat.
Exista insa un produs inrudit cu ele, eritritolul, care este absorbit de organism, neavand efectul laxativ al xilitolului.
Eritritolul se gaseste in mod natural in pere si in struguri, dar la nivel industrial este produs din drojdie. El nu genereaza carii dentare si nu pare sa fie asociat cu fibromialgia, nasterea inainte de termen, durerile de cap, hipertensiunea, afectiunile creierului sau dezechilibrele trombocitelor, la fel ca ceilalti indulcitori saraci in calorii. Mai mult eritritolul pare sa aiba proprietati antioxidante.
Fii totusi precaut! Exista trei modalitati prin care chiar si cei mai inofensivi indulcitori se pot dovedi nocivi, cel putin in teorie, dar despre asta vom vorbi in continuare.
Indulcitori artificiali si cresterea in greutate
Oamenii nu sunt grasi pentru ca beau bauturi racoritoare carbogazoase dietetice, ci beau astfel de bauturi pentru ca sunt grasi.
Exista trei modalitati prin care si cei mai inofensivi indulcitori se pot dovedi nocivi, cel putin in teorie.
Prima este numita “supracompensare pentru reducerea calorica asteptata”. Daca schimbi o bautura racoritoare carbogazoasa cu una dietetica fara ca persoana care o bea sa stie, consumul ei caloric scade. Acest lucru este logic, intrucat ea nu mai bea tot acel zahar lichid.
Ce se intampla insa daca ii spui ce ai facut? Oamenii care consuma in mod constient indulcitori artificiali sfarsesc adeseori prin a manca mai multe calorii, imaginandu-si ca daca au baut o racoritoare cu zero calorii, se pot dedulci cu o a doua bucata de placinta. Studiile realizate au confirmat aceasta teorie.
O a doua explicatie pentru castigul in greutate in urma folosirii indulcitorilor artificiali se bazeaza pe mecanismul prin care a evoluat umanitatea. Atunci cand creierul inregistreaza o senzatie a gustului dulce pe limba, milioane de ani evolutie ii reamintesc sa stimuleze apetitul pentru a manca o cantitate cat mai mare posibila.
La urma urmelor, alimentele dulci naturale precum fructele sau cartofii dulci se numara printre cele mai sanatoase din cate exista. Atunci cand bei o cutie de cola dietetica, creierul tau crede ca ai dat de un tufis de afine salbatice, asa ca iti transmite urgent mesajul de a manca rapid si cat mai mult, inainte ca vreun competitor sa te sileasca sa fugi.
Pe de alta parte, corpul tau stie ca daca vei manca prea multe calorii, te vei ingrasa si nu vei mai putea fugi la fel de rapid de ursul care te pandeste din tufisuri. Prin urmare, atunci cand intestinele tale simt ca au absorbit suficiente calorii, ele ii transmit creierului un mesaj pentru a te opri din mancat.
Atunci cand consumi insa indulcitori saraci in calorii, singurul mesaj care ramane este cel de stimulare a apetitului, generat de senzatia de dulce pe care o simte limba ta. Mesajul intestinelor care si-au primit portia de calorii, generand senzatia de satietate, dispare. Consecinta poate fi un apetit necontrolat, care te poate face sa mananci mai mult decat ai fi facut-o in mod normal.
Al treilea mecanism ar putea implica mentinerea poftelor si a dependentei fata de toate lucrurile dulci. Prin continuarea consumului de indulcitori (cu sau fara calorii), tu devii incapabil sa iti antrenezi preferintele gustative pe baza senzatiei excesive a gustului dulce. Mai multa dulceata atrage dupa sine o responsabilitate mai mare.
Bea cinci pahare de apa pe zi, simpla sau asezonata cu fructe, frunze de ceai ori plante aromatice. Buna hidratare iti va imbunatatii starea de spirit, modul de a gandi, si chiar te va ajuta sa iti reduci riscul de boala cardiovasculara, de cancer la vezica urinara si de alte boli.
In magazinul nostru online vei gasi, deasemenea, o varientate de ceaiuri de fructe, ceaiuri de plante si radacini, ceaiuri rooibos pe care le poti prepara la cald sau infuza la rece si servi la orice ora, neavand cofeina. Retetele le gasesti aici.
Referinte stiintifice:
- Arrigoni E1, Brouns F, Amadò R. – Human gut microbiota does not ferment erythritol. Swiss Federal Institute of Technology (ETH), Institute of Food Science and Nutrition, ETH-Zentrum, CH-8092 Zurich, Switzerland. eva.arrigoni@ilw.agrl.ethz.ch
- Kim Y1, Park SC, Wolf BW, Hertzler SR. – Combination of erythritol and fructose increases gastrointestinal symptoms in healthy adults. Louisiana Tech University, School of Human Ecology, Ruston, LA 71272, USA. kim@latech.edu
- Ciappuccini R1, Ansemant T, Maillefert JF, Tavernier C, Ornetti P. – Aspartame-induced fibromyalgia, an unusual but curable cause of chronic pain. Department of Rheumatology, Dijon University Hospital, Burgundy University, Faculty of Medicine, Dijon, France.
- Halldorsson TI1, Strøm M, Petersen SB, Olsen SF. – Intake of artificially sweetened soft drinks and risk of preterm delivery: a prospective cohort study in 59,334 Danish pregnant women. Centre for Fetal Programming, Statens Serum Institut, Copenhagen, Denmark. lur@ssi.dk
- Jacob SE1, Stechschulte S. – Formaldehyde, aspartame, and migraines: a possible connection. Department of Dermatology and Cutaneous Surgery, University of Miami, Miami, FL, USA.
- Roberts HJ. – Overlooked aspartame-induced hypertension
- Roberts HJ. – Aspartame-induced thrombocytopenia
- den Hartog GJ1, Boots AW, Adam-Perrot A, Brouns F, Verkooijen IW, Weseler AR, Haenen GR, Bast A. – Erythritol is a sweet antioxidant. Department of Pharmacology and Toxicology, Faculty of Health, Medicine and Life Sciences, Maastricht University, Maastricht, The Netherlands. gj.denhartog@farmaco.unimaas.nl
- Andreatta MM1, Muñoz SE, Lantieri MJ, Eynard AR, Navarro A. – Artificial sweetener consumption and urinary tract tumors in Cordoba, Argentina. Escuela de Nutrición, Facultad de Ciencias Médicas, Universidad Nacional de Córdoba, Argentina.
- Goyal SK1, Samsher, Goyal RK. – Stevia (Stevia rebaudiana) a bio-sweetener: a review. Department of Agricultural Engineering and Food Technology, S.V.B.P. University of Agriculture & Technology, Meerut, India. sunil_155@yahoo.com.
- Matsui M1, Matsui K, Kawasaki Y, Oda Y, Noguchi T, Kitagawa Y, Sawada M, Hayashi M, Nohmi T, Yoshihira K, Ishidate M Jr, Sofuni T. – Evaluation of the genotoxicity of stevioside and steviol using six in vitro and one in vivo mutagenicity assays. Division of Genetics and Mutagenesis, National Institute of Health Sciences, Tokyo, Japan.
- Yang Q. Gain weight by “going diet?” Artificial sweeteners and the neurobiology of sugar cravings: Neuroscience 2010. Yale J Biol Med. 2010;83(2):101–8.
- Porikos KP, Booth G, Van Itallie TB. Effect of covert nutritive dilution on the spontaneous food intake of obese individuals: a pilot study. Am J Clin Nutr. 1977;30(10):1638–44.
- Mattes R. Effects of aspartame and sucrose on hunger and energy intake in humans. Physiol Behav. 1990;47(6):1037–44.
- Yang Q. Gain weight by “going diet?” Artificial sweeteners and the neurobiology of sugar cravings: Neuroscience 2010. Yale J Biol Med. 2010;83(2):101–8.
Sursa: Nutritionfacts.org – Michael Greger M.D. FACLM, Founder
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informarii dumneavoastra personale. Scopul acestui blog este sa furnizeze informatii utile de ordin general in legatura cu subiectul tratat. Esensis.ro nu iti propune sub nicio forma sa substituie sfatul medicului sau al altor profesionisti medicali, dat în functie de afectiunile de care sufera cititorul, de simptomele sau grijile sale. Daca cititorul are nevoie de asistenta medicala personala, legata de sanatate, de dieta, de exercitiile fizice sau de alta natura, el ar trebui sa consulte un medic competent si/sau alti profesionisti medicali calificati. Autorul nu îsi asuma nicio responsabilitate pentru efectele negative pe care le poate resimti cititorul ca rezultat direct ori indirect al aplicarii sugestiilor din acest site sau al aplicarii programelor recomandate aici.